“Privesc in fata cerul
Cu tremurul marii sub pleoape
Trecut e hotarul timpului si ma simt
Si pieptul razvratit a ape…
Mii de valuri, ma inconjoara
Si freamata parfumul ars
In misterele infinitului –
Pulsul celor 16 ani…
Clipa a strafulgerat
Adanc si lin
Ca o pasare in zbor
Fragil
Ca un cer risipit
In zambete!”
Din timpurile in care, cele saisprezece primaveri ale mele pulverizau in aer lumina lor de floare, gandul si mai ales gandul, era principala mea preocupare.
Asa spuneam atunci: “Natura mea proprie, esenta mea vitala este verbul “a gandi”...
Citeste in continuare
Comentarii recente